Expediția Ordovician partea 3

Trăind Necunoscutul

„Oceanul este mai vechi decât munții și plin de amintirile și visele Timpului.”

H. P. Lovecraft

Din episodul anterior :

  • Toată lumea să se țină bine și să rămână calmă, intrăm în tunelul timpului!
  • Darwin-asist : Doamnelor și domnilor, suntem în Era Ordovician!
  • vom căuta o zonă sigură unde să putem explora în liniște!

Darwin-asist :

Am ajuns la destinație!
Acest loc este sigur pentru explorări.
Natural X vă dorește explorare plăcută!

Adrian M (ghid) :

Ei, ce spuneți de locul acesta, pare liniștit?

Teodor D (cameraman) :

Super!
Haideți să ieșim să exlorăm împrejurimile!

Adrian M (ghid) :

Vom ieși imediat!
Nu uitați să vă puneți costumele de scafandru!
Vreau să mă asigur că toată lumea este în siguranță mai întai de toate!

Imediat după ce am ieșit cu costumele afară,  Thomas a interactionat primul cu un gen de viețuitoare din această perioadă foarte interesante!

Adrian M (ghid) :

Sunt animale, se numesc graptoliți!

Graptoliți

Thomas C :

Graptoliți?
Ce este mai exact un graptolit?

Adrian M (ghid) :

Darwin, spune-ne despre graptoliți.

Darwin-asist :

Graptoliți
Aceste animale coloniale sunt cunoscute de la fosilele din Cambrianul mijlociu până la carboniferul inferior. Numele graptolit provine din grecescul graptos care înseamnă „scris” și lithos care înseamnă „stâncă” – scris pe stâncă.
Li se spune așa deoarece multe fosile de graptolit seamănă cu hieroglifele scrise pe stâncă.
Arată ca niște zgârieturi sau o încercare de caligrafie pe stâncă, dar mai mult seamănă cu plantele primitive.

Vanesa F :

Mărturisesc că atunci când am găsit prima mea fosilă de graptolit, am presupus că acesta este un grup de plante, apoi le-am căutat în sus și în jos și iată… animale de mare acvatice!Ăsta da fapt interesant!

Thomas C :

Așa-i, că arată ca niște extratereștrii?
Nu mă mir că ai crezut că sunt plante după fosilele lor .
Cu ce se hrănesc acești graptoliții?

Darwin-asist :

Aceste organisme se hrănesc prin filtrare, strecurând planctonul și alte bucăți de hrană din apă.
La fel ca rudele lor vii (animale numite pteroramuri), probabil că au folosit fire de păr minuscule (cilii) atașate de tentacule pentru a apuca hrana.

Cuvântul autorului :

Între timp cameramanul nostru Teodor care se aventurase să tragă câteva cadre cu animalele neobișnuite a găsit o vietate care ieșea în evidență și i-a atras atenția în mod deosebit!

Teodor D (cameraman) :

Baieți! Cred că am găsit un fel de mormoloc uriaș preistoric!

Adrian M (ghid) :

Bună observație Teodor, defapt se numesc Sacabambaspis!

Teodor D (cameraman) :

Sa…ca…bam…ce?

Adrian M (ghid) :

Sacabambaspis!

Teodor D (cameramanul) :

Darwin! Ce sunt acești Sacabambaspis?

Darwin-asist :

Descoperit în 1986, Sacabambaspis este un gen dispărut de pești fără fălci care a trăit în perioada ordoviciană. Ei măsurau aproximativ 25 de centimetri (9,8 inchi) lungime.
Forma corpului lui Sacabambaspis semăna cu cea a unui mormoloc cu cap supradimensionat, corp plat, coadă zvârcolită și lipsă de aripioare.Acest pește avea un scut lat pentru cap și un corp care se îngusta până la capăt într-o înotătoare mică.
Sacabambaspis avea ochi caracteristici, poziționați frontal, ca niște faruri de mașină.

Sacabambaspis
Fosila Sacabambaspis

Teodor D (cameramanul) :

Deci sunt un fel de pești!
Cum se hrăneau acești pești preistorici?

Darwin-asist :

Hrănirea lui  Sacabambaspis  se realiza prin aspirație. Deși nu avea fălci, gura Sacabambaspis janvieri era căptușită cu aproape 60 de rânduri de plăci bucale osoase mici, care erau probabil mobile pentru a asigura o acțiune de aspirație mai eficientă prin extinderea și contracția cavității bucale și a faringelui.
Acest pește sugea resturi de mâncare prin gura mereu deschisă de pe fundul marii în zonele cu ađâncime mică.

Vanesa F :

Hey!
I-a priviți acolo! Ce-i aia?
Se indreapta spre noi 😱!

Teodor D (cameraman) :

Unde?
Eu nu văd nimic!

Vanesa F :

Acolo…!
În spatele tau!

Sfârșitul părții a III -a

Cuvântul autorului :

Am ajuns la finalul părții cu numărul 3 din minanata noastră aventură.

Ei!
Oare ce o fi speriat-o așa pe Vanesa? Și de ce cameramanul Flip, Teodor nu a reușit oare să vadă ce a speriat-o?
Voi ce credeți?

În această parte a expediției am :

  • găsit un loc perfect pentru exporarea vastului ocean străvechi;
  • interacționat cu câteva dintre speciile de viețuitoare pașnice ale perioadei învățând despre modul lor de viață și felul cum se hrăneau ;
  • asistat la sperietura Vanesei provocată de un animal misterios pe care-l vom descoperi în următorul episod din Expediția Ordoviciană; sau nu?

Din partea a IV-a a :


În următorul episod vom întalni câțiva locatari mai puțin încântați de vizita noastră…
Vom trece prin experiențe unice și descoperim viețuitoarele mari! Experiențe pe care cu siguranță nu le vom uita niciodată și vom “sta de vorbă” cu marii prădătorii ai Ordovicianului!

Transmiteți-ne gândurile dumneavoastră în comentarii!
Spuneți-ne în secțiunea de comentarii a site-ului cum v-ați descurcat până acum și care viețuitoare din acest episod v-a fascinat cel mai tare!

Până data viitoare vă spunem la revedere! Reîncărcați-vă motoarele și fiți curajoși și curioși 🐱‍🏍!

About the author

Adrian Marin

Adrian este un tânăr pasionat de viețuitoare, plante, natură care dorește să împărtășească din cunostințele lui prin aceasta platformă și să vină în sprijinul tuturor oamenilor iubitori de natură.
Păstrează pești în acvarii și animale exotice mici de mai bine de 20 de ani.
Deține cunoștințe avansate de biologie și editare grafică.

One Comment

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Copyright © 2024. Created by Adrian Marin.